Ce este și cu ce se ocupă psihologia clinică? 

Psihologia clinică este știința care studiază factorii psihologici implicați atât în starea de sănătate cât și în starea de suferință, de boală.

Ea analizează, cu ajutorul unor metode științifice specifice,  o persoană aflată într-o situație problematică, pentru rezolvarea solicitărilor realiste ale acesteia, utilizând tehnicile terapeutice potrivite personalității sale și situației în care se află.

Ce rol are un psiholog clinician?

Psihologul clinician este persoana specializată în realizarea unei evaluări a factorilor psihologici implicați în funcționarea unei persoane, în formularea unui psihodiagnostic, elaborarea unui plan de dezvoltare sau tratament (după caz) și implicarea în procesul psihologic de dezvoltare sau recuperativ.

Care sunt cele două aspecte pe care se focalizează psihologul clinician?

Psihologul clinician se focalizează atât asupra aspectelor cu caracter preventiv – de autocunoaștere și optimizare personală, cât și în procesul de evaluare și tratament al persoanelor care suferă de diferite tulburări afective sau/și de personalitate.

Altfel spus, el are în vedere: 

(1) aspectele de promovare a sănătăţii şi prevenţie a patologiei (pentru clienţi) 

(2) aspectele de tratament psihologic al tulburărilor care implică în etiopatogeneză mecanisme psihologice (pentru pacienţi) 

 Ce este și ce vizează evaluarea psihologică?

Evaluarea psihologică este un proces complex de analiza a unei persoane aflată într-o situație problematică, în așa fel încât informațiile rezultate, ca urmare a procesului investigativ, să răspundă solicitării clientului/pacientului.

Demersul evaluativ urmărește cunoașterea factorilor psihologici care au relevanță pentru optimizarea stării de sănătate psihică.

Factorii psihologici cuprind aspecte cognitive, emoționale, biologice, psihologice, sociale și comportamentale care contribuie la funcționarea unei ființe umane.

Ce teste psihologice sunt folosite în cadrul evaluării psihologice?

Testele utilizate în evaluarea psihologică sunt licențiate și avizate de Colegiul Psihologilor din România.

Ele sunt produsul unor cercetări riguroase din partea unor specialiști din domeniul psihologiei și a științelor cognitive.

Instrumentele psihologice/testele sunt adaptate și validate pe populația românească

Testarea psihologică poate fi realizată atunci când există probleme psihologice sau când se dorește autocunoașterea, de exemplu, o cunoaștere mai bună a propriei personalități, a coeficientului de inteligență, a stabilității emoționale în vederea dezvoltării personale.

Ce documente pot elibera în calitate de psiholog clinician?

• Profil de personalitate
• Evaluare nivel de inteligență IQ
• Examen psihologic clinic cu stabilire de psihodiagnostic
• Fișă psihologică pentru înscrierea în clasa pregătitoare (evaluarea psihosomatică)
• Aviz psihologic de evaluare și psihodiagnostic clinic (apt/inapt)
• Examen psihologic MMSE+GAFS 
• Aviz psihologic adopție
• Aviz psihologic asistent maternal / membru familie AMP
• Aviz psihologic luare în plasament 
• Aviz psihologic asistent personal
• Raport evaluare Comisia de Expertiză a Persoanelor cu Handicap

Inteligența reprezintă capacitatea mentală generală, care printre altele, implică abilitatea de a raționa, de a rezolva probleme, de a gândi abstract, de a înțelege idei complexe, de a învăța repede și de a învăța din experiență.

Evaluarea aptitudinilor cognitive presupune testarea abilităților cognitive cu ajutorul unor instrumente standardizate în vederea realizării unui profil individual al aptitudinilor cognitive.

Profilul individual al aptitudinilor cognitive se realizează pe baza rezultatelor generate în urma procesului de evaluare. În procesul de evaluare se folosesc instrumente psihologice standardizate. 

Evaluarea aptitudinilor cognitive îți va răspunde următoarelor  întrebări:

Cât de repede poți învăța lucruri noi?

Care este capacitatea ta de a înțelege și construi sensul unei propoziții sau fraze? 

Cum reușești să operezi cu sensurile cuvintelor, pentru a stabili gradul de apropiere/depărtare semantică?

Cum te angajezi într-un proces de argumentare?

Cum te descurci în folosirea cunoștințelor matematice achiziționate?

Care îți este capacitatea de a gândi analitic cât și abstract?

Cum te descurci în rezolvarea problemelor pe baza aplicării cunoștințelor anterioare? 

Testele folosite pentru evaluarea aptitudinilor cognitive:

Abilitatea generală de învățare:

• Raționament analitic
• Transfer analoțic
• Inhibiție cognitivă
• Comutarea atenției

Abilitatea verbală

• Vocabular
• Înțelegerea textelor
• Sintaxa

Aptitudinea numerică

• Raționament matematic
• Calcul matematic

Aptitudinea de percepție a formei

• Constanța formei
• Perceperea detaliilor
• Analiza perceptuală complexă

Aptitudinea spațială

• Orientarea spațială
• Imagini mintale transformări
• Generare de imagini

Abilitatea de procesare a informației

• Timp de reacție simplu
• Timp de reacție în alegeri
• Timp de reacție în accesarea memoriei

Capacitatea decizională

 

IQ = un indicator general de de măsurare a nivelului de inteligență verbală și nonverbală. 

Acest coeficient măsoară capacitatea verbală, analitică, matematică, spațială și se exprimă în valori IQ.

De ce unii oameni au o stare emoțională mai bună?

De ce unii oameni reușesc în viață mai bine și par a fi mai fericiți?

De ce unii oameni cu capacități intelectuale mai reduse par a reuși în viață mai bine decât cei cu un IQ superior?

Este de dorit a avea și dezvolta un nivel al IQ-ului cât mai mare dar cel puțin la fel de important este să știi că deții și dezvolți o serie de atitudini și calități care îți oferă confortul interior și sentimentul împlinirii sociale.

Sunt sigur că ți-ai dori să întâlnești oameni cu capacități cognitive remarcabile dar în același timp să fie agreabili, capabili să-și gestioneze emoțiile în situații tensionate, empatici, altruiști, optimiști.

Cunoașterea emoțiilor, a modului în care acestea se manifestă și cum pot fi gestionate adecvat îți oferă posibilitatea de a fi un mai bun părinte, coleg sau manager.

Această inteligență emoțională ne ajută:

• să avem o atitudine încrezătoare în noi înșine, o stimă de sine adecvată
• să facem față mai bine stresului
• să rezolvăm mai bine problemele cu care ne confruntăm
• să fim mai puțin impulsivi
• să fim plăcuți și să ne bucurăm de viață

Evaluarea psihologică vizează universul emoțional, cognitiv și comportamental pe întreg spectrul, de la normalitate la patologie, cu scopul îmbunătățirii calității vieții.

Evaluarea sănătății mintale

Evaluarea emoțiilor, stărilor, gândurilor și comportamentelor care stau la baza principalelor probleme de sănătate mintală:

• tulburarea depresivă majoră,
• tulburarea de stres posttraumatic,
• tulburarea obsesiv-compulsivă,
• tulburarea de anxietate generalizată,
• tulburarea de panică,
• fobia socială, agorafobia
• tulburarea de somatizare  
• tulburări psihotice,
• ipohondria,  
• abuzul/dependenţa de alcool, medicamente
• bulimie/alimentaţie compulsivă.

Evaluarea Anxietății și a Fricilor

Fiecare persoană prezintă nuanțe unice cu privire la modul în care trăiește o problemă emoțională.

Este posibil să suferi de anxietate, temeri, panică, gânduri tulburătoare, amintiri dureroase și îngrijorare.

Anxietatea este o stare ce se instalează insidios și se poate extinde profund până la nivelul de a deveni o tulburare. 

Evaluarea psihologică este primul pas în tratarea problemelor de natură emoțională.

Este important a măsura reacțiile și atitudinile în raport cu starea subiectivă de anxietate experimentată pentru a individualiza maniera de intervenție pentru îmbunătățirea stării emoționale.

Evaluarea Optimismului -Evaluarea Stilului Explicativ

Ești o persoană pesimistă sau Optimistă?

Care este stilul tău explicativ în diferite situații de viață?

Ce avantaje ai dacă adopți un stil explicativ optimist?

 

Chestionarul de evaluare a optimismului este destinat evaluării stilului explicativ (optimist vs pesimist).

Stil explicativ = modul obişnuit de a explica evenimentele pozitive şi negative din viața ta.

Optimistul se deosebește de pesimist prin felul în care percepe cauzele situațiilor.

Optimistul consideră că evenimentele plăcute din viața sa sunt datorate unor factori care țin de propria persoană pecum inteligența și anumite aptitudini.

Conform constatărilor făcute de M.E.P. Seligman:

• Pesimismul induce o stare sufletească neplăcută: tristeţe, anxietate, griji, lipsă de speranţă.  
• Persoanele care au un stil explicativ Optimist, comparativ cu cele pesimiste, au o sănătate fizică şi o funcţionare a sistemului imunitar mai bună şi au o viaţă mult mai plăcută. 
• Persoanele care au un mod de gândire Optimist, au o stimă de sine crescută. 
• Optimismul are un rol important în obţinerea succesului şcolar şi a celui profesional datorită faptului că produce perseverenţă. 

Evaluarea Copingului Cognitiv-Emoțional

Coping = eforturile de a face faţă unor condiţii de vătămare, ameninţare sau diferite provocări, dificultăți, care sunt percepute ca depăşind sau suprasolicitând propriile resurse. 

Cogniţiile sau procesele cognitive ne ajută să ne reglăm emoţiile sau sentimentele pentru a  nu ne simți copleşiţi de intensitatea acestor emoţii, de exemplu în timpul sau după ce au trăit un eveniment stresant sau o experienţă negativă de viaţă.

 

Principiile care stau la baza reglării emoționale cu ajutorul cogniției:

1. Modul de gândire este cel mai important determinant al emoțiilor ; 
2. Gândirea disfuncțională este cauza principală a distresului emoțional; mare parte din psihopatologie este rezultatul gândirii disfuncționale; 
3. Dacă tulburările emoționale sunt cauzate de menținerea unor credințe iraționale, modalitatea optimă de a înlătura distresul este modificarea acestor credințe; 
4. Printre factorii etiologici ai gândirii iraționale și psihopatologiei se numără influențe genetice și de mediu;
5. Oamenii își întrețin tulburările prin perpetuarea unui mod disfuncțional de gândire;
6. Credințele iraționale pot fi schimbate, deși modificarea acestora implică efort și perseverență 

Evaluarea Copingului Comportamental

Evaluează strategiile de coping dezvoltate cu precădere, în context social.

Strategiile de coping pot fi de tip :

• Activ-pasiv, care descrie eforturile pe care le facem pentru a rezolva sau evita problemele;
• Prosocial-antisocial, care descrie eforturile pe care le facem pentru a ne atinge scopurile, luând sau neluând în considerare binele şi interesele celorlalţi, percepuţi drept competitori sau obstacole;
• Direct-indirect, care descrie eforturile făcute pentru a ne atinge scopurile, manipulând contextul şi acţionând „în spatele scenei”, versus o abordare transparentă a problemei.

Profilul Distresului Emoțional

Afectivitatea reprezintă un complex de trăiri aflate într-o interacțiune complexă.

Afectul – această varietate de trăiri emoționale – se poate reduce la două categorii: emoțiile negative și emoțiile pozitive.

Emoțiile pozitive sunt indicate de măsura în care o persoană experiențiază plăcere și mulțumire. 

Emoțiile negative sunt indicate de gradul de neplăcere trăită (distresul psihologic).

Emoțiile de mulțumire, bucurie, tristețe, furie, frică sau regret i-au naștere la interacțiunea dintre felul în care ne construim aspirațiile, modul în care ne comportăm și modificările biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situație de viață.

Profilul Distresului Emoțional este un instrument care evaluează dimensiunea subiectivă a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale.

Schemele Cognitive Dezadaptative

Gândurile sunt responsabile de starea emoțională.

Modificarea stării emoționale presupune schimbarea modului de a gândi.

Distorsiunea cognitivă este un mod deformat de a percepe realitatea, cu consecințe asupra stării emoționale. 

Distorsiunile cognitive sunt ”erori de logică” sau modalități greșite în care ne raportăm la noi înșine, la alții sau la lume.

Stilurile distorsionate de gândire pot cauza sau exacerba emoţiile sau comportamentele disfuncţionale.

Există trei tipuri distorsiuni cognitive, la trei niveluri ale gândirii: 

1. „gânduri automate” – sunt gânduri care se instalează spontan şi par plauzibile;
2. „convingeri” – sunt structuri cognitive mai profunde decât gândurile automate şi sunt mai abstracte şi mai generalizate decât acestea;
3. „scheme” – sunt structuri mai profunde decât convingerile, reflectând modele de adâncime despre sine şi ceilalţi.

Caracteristicile acestor scheme dezadaptative:

• Se dezvoltă în copilărie, ca rezultat al interacțiunii dintre temperamentul înnăscut și experiențele negative de zi cu zi ce apar în relația copilului cu persoanele apropiate; 
• Sunt responsabile pentru generarea unui distres emoțional puternic, conduc la consecințe defavorabile față de tine sau celor din jurul său;
• Împiedică dezvoltarea autonomiei, exprimării proprii, acceptării și a bunei interrelaționări; 
• Sunt convingeri bazale, pattern-uri adânc înrădăcinate, teme centrale ale sinelui și auto-perpetuate;
• Sunt activate de anumite evenimente cotidiene congruente cu aceste scheme sau de o stare biologică. 

 

Chestionarul schemelor cognitive măsoară 18 dintre schemele cognitive dezadaptative care sunt responsabile de calitatea viețiii noastre:

1. Deprivare Emoțională
2. Abandon/Instabilitate 
3. Neîncredere/Abuz 
4. Izolare Socială/Înstrăinare 
5. Defect/Rușine 
6. Eșec 
7. Dependență/Incompetență 
8. Vulnerabilitate la rău și boală 
9. Protecționism/Ego infantil 
10. Revendicare/Grandomanie 
11. Autocontrol/Auto-disciplină insuficientă 
12. Subjugare 
13. Auto-sacrificiu 
14. Căutarea Aprobării/Recunoașterii 
15. Negativism/Pasivitate
16.  Inhibiție Emoțională
17. Standarde nerealiste/Hipercriticism 
18. Penalizare 

Care este stilul tău de gândire și în ce mod îți creează probleme?

Autonomia Personală 

Autonomia personală constă în capacitatea de a controla propria viaţă împreună cu sentimentul că există posibilitatea de a exercita acest control

Persoana autonomă este acea persoană care poate să-şi controleze propria viaţă, să-şi determine propriile scopuri şi să acţioneze într-o manieră raţională pentru a le atinge.

Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (Chestionarul AP) este destinat evaluării a patru dimensiuni ale autonomiei personale: 

• autonomia cognitivă – capacitatea de a-ţi forma propriile opinii şi de a lua decizii raţiona independent, capacitatea de a gândi critic;  dorinţa de îmbogăţire şi îmbunătăţire a cunoştinţelor (dorinţa de informare);  capacitatea de auto-evaluare;  un sentiment de încredere în propria persoană;  

• autonomia comportamentală – auto-dirijarea comportamentului şi acţionarea conform deciziilor proprii.

• autonomia emoţională – procesul afectiv de a avea încredere în propriile alegeri şi scopuri, independent de dorinţele părinţilor sau apropiaților, eliberarea de nevoia presantă de a fi aprobat şi a primi asigurări. 

•  autonomia valorică – constituirea unui set propriu de convingeri şi principii, rezistente la presiunea celorlalţi.

Autonomia personală scăzută poate fi o cauză a performanţelor şcolare sau profesionale reduse şi a unor tulburări de comportament. 

Profilul de personalitate evidențiază trăsăturile caracteristice, definitorii ale unei persoane. Trăsăturile se mențin în timp și ne influențează acțiunile, comportamentul.

 

În urma evaluării personalității, pe lângă alte aspecte, vei afla:

• În ce măsură ești o persoană extrovertă sau introvertă? Îți place să îți asumi riscuri sau preferi un stil de viață liniștit? Obișnuiești să-ți afirmi punctul de vedere sau îi lași pe ceilalți să preia inițiativa? Ai o atitudine prietenoasă, expansivă sau preferi solitudinea și calmul?

• Care este gradul tău de agreabilitate? Cât de corect, sincer, altruist, amabil, de încredere și dispus la colaborare ești?

• Cum te situezi la capitolul conștiinciozitate? Cât ești de ambițios, organizat, meticulos și încrezător în abilitatea ta de a face față problemelor?

• Cât de ușor îți este să-ți analizezi și exprimi trăirile afective? Ești mai deschis spre simplitate și claritate sau către complexitate și subtil? Cum te raportezi la autoritate, ești adept al valorilor tradiționale sau liberale?

• Care este nivelul tău de stabilitate emoțională? Cum te descurci cu anxietatea, depresia, furia sau timiditatea? Cât de vulnerabil ești?

Cunoașterea acestor aspecte ale personalității este utilă în înțelegerea exactă a felului nostru de a fi. 

Odată ce înțelegem cum funcționăm la nivel intern, avem posibilitatea de a ne dezvolta plenar potențialul propriu. 

În situația apariției unor probleme de natură emoțională, relațională, cunoașterea și înțelegerea profilului nostru de personalitate ne va ajuta să descoperim mecanismul psihologic care stă la baza problemei apărute și astfel vom ști cum să intervenim eficient în rezolvarea lor.