De ce unii oameni au o stare emoțională mai bună?
De ce unii oameni reușesc în viață mai bine și par a fi mai fericiți?
De ce unii oameni cu capacități intelectuale mai reduse par a reuși în viață mai bine decât cei cu un IQ superior?
Este de dorit a avea și dezvolta un nivel al IQ-ului cât mai mare dar cel puțin la fel de important este să știi că deții și dezvolți o serie de atitudini și calități care îți oferă confortul interior și sentimentul împlinirii sociale.
Sunt sigur că ți-ai dori să întâlnești oameni cu capacități cognitive remarcabile dar în același timp să fie agreabili, capabili să-și gestioneze emoțiile în situații tensionate, empatici, altruiști, optimiști.
Cunoașterea emoțiilor, a modului în care acestea se manifestă și cum pot fi gestionate adecvat îți oferă posibilitatea de a fi un mai bun părinte, coleg sau manager.
Această inteligență emoțională ne ajută:
- să avem o atitudine încrezătoare în noi înșine, o stimă de sine adecvată
- să facem față mai bine stresului
- să rezolvăm mai bine problemele cu care ne confruntăm
- să fim mai puțin impulsivi
- să fim plăcuți și să ne bucurăm de viață
Evaluarea psihologică vizează universul emoțional, cognitiv și comportamental pe întreg spectrul, de la normalitate la patologie, cu scopul îmbunătățirii calității vieții.
Evaluarea sănătății mintale
Evaluarea emoțiilor, stărilor, gândurilor și comportamentelor care stau la baza principalelor probleme de sănătate mintală:
- tulburarea depresivă majoră,
- tulburarea de stres posttraumatic,
- tulburarea obsesiv-compulsivă,
- tulburarea de anxietate generalizată,
- tulburarea de panică,
- fobia socială, agorafobia
- tulburarea de somatizare
- tulburări psihotice,
- ipohondria,
- abuzul/dependenţa de alcool, medicamente
- bulimie/alimentaţie compulsivă.
Evaluarea Anxietății și a Fricilor
Fiecare persoană prezintă nuanțe unice cu privire la modul în care trăiește o problemă emoțională.
Este posibil să suferi de anxietate, temeri, panică, gânduri tulburătoare, amintiri dureroase și îngrijorare.
Anxietatea este o stare ce se instalează insidios și se poate extinde profund până la nivelul de a deveni o tulburare.
Evaluarea psihologică este primul pas în tratarea problemelor de natură emoțională.
Este important a măsura reacțiile și atitudinile în raport cu starea subiectivă de anxietate experimentată pentru a individualiza maniera de intervenție pentru îmbunătățirea stării emoționale.
Evaluarea Optimismului -Evaluarea Stilului Explicativ
Ești o persoană pesimistă sau Optimistă?
Care este stilul tău explicativ în diferite situații de viață?
Ce avantaje ai dacă adopți un stil explicativ optimist?
Chestionarul de evaluare a optimismului este destinat evaluării stilului explicativ (optimist vs pesimist).
Stil explicativ = modul obişnuit de a explica evenimentele pozitive şi negative din viața ta.
Optimistul se deosebește de pesimist prin felul în care percepe cauzele situațiilor.
Optimistul consideră că evenimentele plăcute din viața sa sunt datorate unor factori care țin de propria persoană pecum inteligența și anumite aptitudini.
Conform constatărilor făcute de M.E.P. Seligman:
- Pesimismul induce o stare sufletească neplăcută: tristeţe, anxietate, griji, lipsă de speranţă.
- Persoanele care au un stil explicativ Optimist, comparativ cu cele pesimiste, au o sănătate fizică şi o funcţionare a sistemului imunitar mai bună şi au o viaţă mult mai plăcută.
- Persoanele care au un mod de gândire Optimist, au o stimă de sine crescută.
- Optimismul are un rol important în obţinerea succesului şcolar şi a celui profesional datorită faptului că produce perseverenţă.
Evaluarea Copingului Cognitiv-Emoțional
Coping = eforturile de a face faţă unor condiţii de vătămare, ameninţare sau diferite provocări, dificultăți, care sunt percepute ca depăşind sau suprasolicitând propriile resurse.
Cogniţiile sau procesele cognitive ne ajută să ne reglăm emoţiile sau sentimentele pentru a nu ne simți copleşiţi de intensitatea acestor emoţii, de exemplu în timpul sau după ce au trăit un eveniment stresant sau o experienţă negativă de viaţă.
Principiile care stau la baza reglării emoționale cu ajutorul cogniției:
- Modul de gândire este cel mai important determinant al emoțiilor ;
- Gândirea disfuncțională este cauza principală a distresului emoțional; mare parte din psihopatologie este rezultatul gândirii disfuncționale;
- Dacă tulburările emoționale sunt cauzate de menținerea unor credințe iraționale, modalitatea optimă de a înlătura distresul este modificarea acestor credințe;
- Printre factorii etiologici ai gândirii iraționale și psihopatologiei se numără influențe genetice și de mediu;
- Oamenii își întrețin tulburările prin perpetuarea unui mod disfuncțional de gândire;
- Credințele iraționale pot fi schimbate, deși modificarea acestora implică efort și perseverență
Evaluarea Copingului Comportamental
Evaluează strategiile de coping dezvoltate cu precădere, în context social.
Strategiile de coping pot fi de tip :
- Activ-pasiv, care descrie eforturile pe care le facem pentru a rezolva sau evita problemele;
- Prosocial-antisocial, care descrie eforturile pe care le facem pentru a ne atinge scopurile, luând sau neluând în considerare binele şi interesele celorlalţi, percepuţi drept competitori sau obstacole;
- Direct-indirect, care descrie eforturile făcute pentru a ne atinge scopurile, manipulând contextul şi acţionând „în spatele scenei”, versus o abordare transparentă a problemei.
Profilul Distresului Emoțional
Afectivitatea reprezintă un complex de trăiri aflate într-o interacțiune complexă.
Afectul – această varietate de trăiri emoționale – se poate reduce la două categorii: emoțiile negative și emoțiile pozitive.
Emoțiile pozitive sunt indicate de măsura în care o persoană experiențiază plăcere și mulțumire.
Emoțiile negative sunt indicate de gradul de neplăcere trăită (distresul psihologic).
Emoțiile de mulțumire, bucurie, tristețe, furie, frică sau regret i-au naștere la interacțiunea dintre felul în care ne construim aspirațiile, modul în care ne comportăm și modificările biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situație de viață.
Profilul Distresului Emoțional este un instrument care evaluează dimensiunea subiectivă a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale.
Schemele Cognitive Dezadaptative
Gândurile sunt responsabile de starea emoțională.
Modificarea stării emoționale presupune schimbarea modului de a gândi.
Distorsiunea cognitivă este un mod deformat de a percepe realitatea, cu consecințe asupra stării emoționale.
Distorsiunile cognitive sunt ”erori de logică” sau modalități greșite în care ne raportăm la noi înșine, la alții sau la lume.
Stilurile distorsionate de gândire pot cauza sau exacerba emoţiile sau comportamentele disfuncţionale.
Există trei tipuri distorsiuni cognitive, la trei niveluri ale gândirii:
- „gânduri automate” – sunt gânduri care se instalează spontan şi par plauzibile;
- „convingeri” – sunt structuri cognitive mai profunde decât gândurile automate şi sunt mai abstracte şi mai generalizate decât acestea;
- „scheme” – sunt structuri mai profunde decât convingerile, reflectând modele de adâncime despre sine şi ceilalţi.
Caracteristicile acestor scheme dezadaptative:
- Se dezvoltă în copilărie, ca rezultat al interacțiunii dintre temperamentul înnăscut și experiențele negative de zi cu zi ce apar în relația copilului cu persoanele apropiate;
- Sunt responsabile pentru generarea unui distres emoțional puternic, conduc la consecințe defavorabile față de tine sau celor din jurul său;
- Împiedică dezvoltarea autonomiei, exprimării proprii, acceptării și a bunei interrelaționări;
- Sunt convingeri bazale, pattern-uri adânc înrădăcinate, teme centrale ale sinelui și auto-perpetuate;
- Sunt activate de anumite evenimente cotidiene congruente cu aceste scheme sau de o stare biologică.
Chestionarul schemelor cognitive măsoară 18 dintre schemele cognitive dezadaptative care sunt responsabile de calitatea viețiii noastre:
- Deprivare Emoțională
- Abandon/Instabilitate
- Neîncredere/Abuz
- Izolare Socială/Înstrăinare
- Defect/Rușine
- Eșec
- Dependență/Incompetență
- Vulnerabilitate la rău și boală
- Protecționism/Ego infantil
- Revendicare/Grandomanie
- Autocontrol/Auto-disciplină insuficientă
- Subjugare
- Auto-sacrificiu
- Căutarea Aprobării/Recunoașterii
- Negativism/Pasivitate
- Inhibiție Emoțională
- Standarde nerealiste/Hipercriticism
- Penalizare
Care este stilul tău de gândire și în ce mod îți creează probleme?
Autonomia Personală
Autonomia personală constă în capacitatea de a controla propria viaţă împreună cu sentimentul că există posibilitatea de a exercita acest control
Persoana autonomă este acea persoană care poate să-şi controleze propria viaţă, să-şi determine propriile scopuri şi să acţioneze într-o manieră raţională pentru a le atinge.
Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (Chestionarul AP) este destinat evaluării a patru dimensiuni ale autonomiei personale:
- autonomia cognitivă – capacitatea de a-ţi forma propriile opinii şi de a lua decizii raţiona independent, capacitatea de a gândi critic; dorinţa de îmbogăţire şi îmbunătăţire a cunoştinţelor (dorinţa de informare); capacitatea de auto-evaluare; un sentiment de încredere în propria persoană;
- autonomia comportamentală – auto-dirijarea comportamentului şi acţionarea conform deciziilor proprii.
- autonomia emoţională – procesul afectiv de a avea încredere în propriile alegeri şi scopuri, independent de dorinţele părinţilor sau apropiaților, eliberarea de nevoia presantă de a fi aprobat şi a primi asigurări.
- autonomia valorică – constituirea unui set propriu de convingeri şi principii, rezistente la presiunea celorlalţi.
Autonomia personală scăzută poate fi o cauză a performanţelor şcolare sau profesionale reduse şi a unor tulburări de comportament.